desiș (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DESÍȘ, desișuri, s. n. 1. Grup de arbuști, de tufe, de buruieni etc.;
p. ext. pădure tânără foarte deasă.
2. Fig. (Rar) Mulțime mare, îngrămădeală, îmbulzeală (de oameni). –
Des2 +
suf. -iș.