descriptivist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DESCRIPTIVÍST, -Ă, descriptiviști, -ste, s. m. și
f.,
adj. (Adept) al descriptivismului. – Din
fr. descriptiviste.descriptivist (Dicționar de neologisme, 1986)DESCRIPTIVÍST, -Ă adj. Referitor la descriptivism. //
s.m. și f. Specialist, adept al descriptivismului. [< fr.
descriptiviste].
descriptivist (Marele dicționar de neologisme, 2000)DESCRIPTIVÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al descriptivismului. (< fr.
descriptiviste)
descriptivist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*descriptivíst (des-crip-/de-scrip-) adj. m.,
s. m.,
pl. descriptivíști; adj. f.,
s. f. descriptivístă, pl. descriptivístedescriptivist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DESCRIPTIVÍST, -Ă, descriptiviști, -ste, s. m. și
f.,
adj. (Adept) al descriptivismului. — Din
fr. descriptiviste.