descrețit (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DESCREȚÍT, -Ă, descrețiți, -te, adj. Cu crețurile desfăcute, netezite. –
V. descreți.descrețit (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DESCREȚÍT, -Ă, descrețiți, -te, adj. Cu crețurile desfăcute, netezite. —
V. descreți.