descotoșmăni (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DESCOTOȘMĂNÍ, descotoșmănesc, vb. IV.
Tranz. și
refl. A(-și) scoate hainele (prea groase și prea multe); a (se) dezbrăca de lucruri care incomodează. [
Var.:
descotoșmăná vb. I] –
Des1- + [
în]cotoșmăni.
descotoșmăni (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DESCOTOȘMĂNI vb. IV
v. descotoșmăna.