descongestiona (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DESCONGESTIONÁ, descongestionez, vb. I.
Tranz. A elibera un organ de un aflux de sânge, a face să se împrăștie sângele îngrămădit; a face să dispară congestia. ♦
Fig. A elibera o regiune sau o localitate de un surplus de populație; a face ca o cale de comunicație să nu mai fie aglomerată. [
Pr.:
-ti-o] –
Des1- +
congestiona (după
fr. décongestionner).
descongestiona (Dicționar de neologisme, 1986)DESCONGESTIONÁ vb. I. tr. A elibera (un organ) de un aflux de sânge; a înlătura o congestie. ♦ (
Fig.) A înlătura aglomerația populației dintr-un oraș, de pe o arteră de circulație etc. [Pron.
-ti-o-, var.
decongestiona vb. I. / cf. fr.
décongestionner].
descongestiona (Marele dicționar de neologisme, 2000)DESCONGESTIONÁ vb. tr. 1. a elibera (un organ) de un aflux de sânge; a înlătura o congestie. 2. (fig.) a înlătura aglomerația populației dintr-un oraș, de pe o arteră de circulație etc. (după fr.
décongestionner)
descongestiona (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)descongestioná (a ~) (-ti-o-) vb.,
ind. prez. 3
descongestioneázădescongestiona (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DESCONGESTIONÁ, descongestionez, vb. I.
Tranz. A elibera un organ de un aflux de sânge; a face să dispară congestia. ♦
Fig. A elibera o regiune sau o localitate de un surplus de populație; a face ca o cale de comunicație să nu mai fie aglomerată. [
Pr.:
-ti-o-] —
Pref. des- +
congestiona (după
fr. décongestionner).