depurație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEPURÁȚIE, depurații, s. f. Curățare, purificare (mai ales a sângelui). – Din
fr. dépuration.depurație (Dicționar de neologisme, 1986)DEPURÁȚIE s.f. Curățire, purificare (mai ales a sângelui). [Gen.
-iei. / < fr.
dépuration].
depurație (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEPURÁȚIE s. f. depurare. (< fr.
dépuration)
depurație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)depuráție (-ți-e) s. f.,
art. depuráția (-ți-a), g.-d. art. depuráției; pl. depuráții, art. depuráțiile (-ți-i-)depurație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEPURÁȚIE, depurații, s. f. Curățare, purificare (mai ales a sângelui). — Din
fr. dépuration.