depresiv - explicat in DEX

depresiv (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEPRESÍV, -Ă, depresivi, -e, adj. 1. Care provoacă starea de depresiune neuropsihică sau scăderea tensiunii arteriale. 2. De depresiune (II). 3. (Despre persoane) Înclinat spre tristețe, descurajare. – Din fr. dépressif.

depresiv (Dicționar de neologisme, 1986)
DEPRESÍV, -Ă adj. În legătură cu o depresiune neuropsihică. ◊ (Med.) Sindrom asteno-depresiv = formă de astenie care se manifestă printr-o tristețe profundă și prin pierderea dorinței de viață. [< fr. dépressif].

depresiv (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DEPRESÍV, -Ă I. adj. 1. care provoacă depresiune (4); deprimant. 2. care provoacă scăderea tensiunii arteriale. II. adj., s. m. f. (cel) înclinat spre tristețe, spre descurajare. (< fr. dépressif)

depresiv (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
depresív (de-pre-) adj. m., pl. depresívi; f. depresívă, pl. depresíve

depresiv (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEPRESÍV, -Ă, depresivi, -e, adj. 1. Care provoacă starea de depresie neuropsihică sau scăderea tensiunii arteriale. 2. De depresie (II). 3. (Despre persoane) Înclinat spre tristețe, descurajare. — Din fr. dépressif.