depresa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEPRESÁ, depreséz, vb. I.
Tranz. 1. A desface cu presa un ansamblu de două piese care au contact forțat.
2. A rări puieții crescuți prea des, pentru a se dezvolta normal.
3. A modifica proprietățile superficiale ale minereurilor cu ajutorul depresantelor. – Din
fr. dépresser.depresa (Dicționar de neologisme, 1986)DEPRESÁ vb. I. tr. 1. A desface cu o presă două piese aflate în contact forțat.
2. A rări puieții unui semințiș.
3. A modifica proprietățile superficiale ale mineralelor cu ajutorul depresanților. [P.i.
-sez. / < fr.
dépresser]
depresa (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEPRESÁ vb. tr. 1. a desface cu o presă două piese îmbinate forțat. 2. a rări puieții dintr-o pepinieră. 3. a modifica proprietățile superficiale ale mineralelor cu ajutorul depresanților. (< fr.
dépresser)
depresa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)depresá (a ~) (de-pre-) vb.,
ind. prez. 3
depreseázădepresa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEPRESÁ, depresez, vb. I.
Tranz. 1. A desface cu presa un ansamblu de două piese care au contact forțat.
2. A rări puieții crescuți prea des, pentru a permite dezvoltarea normală a celorlalți.
3. A modifica proprietățile superficiale ale minereurilor cu ajutorul depresantelor. — Din
fr. dépresser.