depolarizant - explicat in DEX

depolarizant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEPOLARIZÁNT, -Ă, depolarizanți, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care depolarizează (1). 2. S. m. Depolarizator. – Din fr. dépolarisant.

depolarizant (Dicționar de neologisme, 1986)
DEPOLARIZÁNT, -Ă adj. Care depolarizează (1) [în DN]. // s.m. Substanță care se introduce într-un element galvanic pentru a împiedica polarizarea; depolarizator. [Cf. fr. dépolarisant].

depolarizant (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DEPOLARIZÁNT, -Ă I. adj. care depolarizează (1). II. s. m. depolarizator. (< fr. dépolarisant)

depolarizant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
depolarizánt¹ adj. m., pl. depolarizánți; f. depolarizántă, pl. depolarizánte

depolarizant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
depolarizánt² s. m., pl. depolarizánți

depolarizant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEPOLARIZÁNT, -Ă, depolarizanți, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care depolarizează (1). 2. S. m. Depolarizator. — Din fr. dépolarisant.