depilator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEPILATÓR, -OÁRE, depilatori, -oare, s. n.,
adj. (Substanță) cu ajutorul căreia se înlătură părul de pe pielea omului; epilator. – Din
fr. dépilatoire.depilator (Dicționar de neologisme, 1986)DEPILATÓR s.n. Produs cosmetic folosit la înlăturarea părului de pe pielea omului. [<
depila, cf. fr.
dépilatoire].
depilator (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEPILATÓR, -OÁRE adj., s. n. (produs cosmetic) pentru depilare; epilator. (< fr.
dépilatoire)
depilator (Dicționaru limbii românești, 1939)*depilatór n., pl.
oare (d.
depilez). Substanță care atacă păru pe cale chimică și-l distruge în 10-15 minute (Depilatoarele n’au ajuns încă să distrugă rădăcina păruluĭ).
depilator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)depilatór1 adj. m.,
pl. depilatóri; f. sg. și
pl. depilatoáredepilator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)depilatór2 s. n.,
pl. depilatoáredepilator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEPILATÓR, -OÁRE, depilatori, -oare, s. n.,
adj. (Substanță) cu ajutorul căreia se înlătură părul de pe pielea omului; epilator. — Din
fr. dépilatoire.