dentiție (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DENTÍȚIE, dentiții, s. f. Totalitatea dinților mamiferelor, caracteristică, după structură și număr, unui tip de regim alimentar.
Dentiție de carnivor. ♦ Proces de formare și de apariție a dinților la copii și la puii animalelor mamifere.
Dentiție întârziată. ◊
Dentiție de lapte = dentiție formată din 20 de dinți, care apare, la copii, între 6 luni și 3 ani.
Dentiție definitivă = dentiție formată din 8 incisivi, 4 canini, 4 premolari și 16 molari, care apare începând de la 6-7 ani. ♦ Modul în care sunt așezați dinții. [
Var.:
dentițiúne s. f.] – Din
fr. dentition, lat. dentitio, -onis.