densitate - explicat in DEX

densitate (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DENSITÁTE, densități, s. f. 1. Mărime fizică definită prin raportul dintre masa și volumul unui corp; masă specifică. ◊ Densitate relativă = raportul dintre densitatea unei substanțe și densitatea apei. ♦ Numărul de obiecte sau de ființe de pe o unitate de arie sau de lungime. ◊ Densitate de curent electric = raportul dintre intensitatea curentului electric care trece printr-un conductor și secțiunea transversală a acestuia. Densitatea (medie) a populației = numărul de locuitori care revin (în medie) pe o unitate de suprafață a unui anumit teritoriu. Densitatea rețelei hidrografice = raportul dintre lungimea rețelei de râuri și canale și suprafața dată. 2. Faptul de a fi dens; desime. – Din fr. densité, lat. densitas, -atis.

densitate (Dicționar de neologisme, 1986)
DENSITÁTE s.f. 1. Faptul, calitatea de a fi dens; desime. 2. Raportul dintre masa și volumul unui corp. ♦ Număr, cantitate de obiecte aflate pe o suprafață sau pe o lungime luate ca unitate. [Cf. lat. densitas, fr. densité].

densitate (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DENSITÁTE s. f. 1. faptul, calitatea de a fi dense. 2. raportul dintre masa și volumul unui corp; masă specifică. 3. număr, cantitate de obiecte aflate pe o suprafață sau pe o lungime luate ca unitate. ◊ raportul dintre populație și teritoriul ocupat de aceasta. (< fr. densité, lat. densitas)

densitate (Dicționaru limbii românești, 1939)
*densitáte f. (lat. dénsitas, -átis). Calitatea de a fi dens. Fiz. Cantitatea de materia pe care o conține un corp supt o unitate de volum (Sin. cu greutate specifică).

densitate (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
densitáte s. f., g.-d. art. densitắții; pl. densitắți

densitate (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
densitate f. 1. caracterul lucrului dens; 2. Fiz. cantitate de materie ce conține un corp sub unitate de volum, așa-numita greutate specifică.

densitate (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DENSITÁTE, densități, s. f. 1. Mărime fizică definită prin raportul dintre masa și volumul unui corp; masă specifică. ◊ Densitate relativă = raportul dintre densitatea unui corp și densitatea altui corp de referință. ♦ Numărul de obiecte sau de ființe de pe o unitate de arie sau de lungime. ◊ Densitate de curent electric = raportul dintre intensitatea curentului electric care trece printr-un conductor și secțiunea transversală a acestuia. Densitatea (medie) a populației = numărul de locuitori care revin (în medie) pe o unitate de suprafață a unui anumit teritoriu. Densitatea rețelei hidrografice = raportul dintre lungimea rețelei de râuri și canale și suprafața dată. 2. Faptul de a fi dens; desime. — Din fr. densité, lat. densitas, -atis.