denisipator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DENISIPATÓR, denisipatoare, s. n. Bazin pentru curățarea apei, în care se rețin aluviuni de dimensiuni mijlocii. –
Cf. nisip.denisipator (Dicționar de neologisme, 1986)DENISIPATÓR s.n. v.
deznisipator.
denisipator (Marele dicționar de neologisme, 2000)DENISIPATÓR s. n. 1. bazin pentru curățirea prin depunere, a apei de aluviuni. 2. bazin pentru îndepărtarea, prin decantare, a impurităților din pasta de celuloză. (după fr.
dessableur)
denisipator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)denisipatór s. n.,
pl. denisipatoáredenisipator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DENISIPATÓR, denisipatoare, s. n. Bazin pentru curățarea apei, în care se rețin aluviuni de dimensiuni mijlocii. —
Denisipa +
suf. -tor.