demutizat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEMUTIZÁT, -Ă, demutizați, -te, adj. (Despre surdomuți) Care a fost educat pentru a înțelege limbajul oral. –
V. demutiza.demutizat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEMUTIZÁT, -Ă, demutizați, -te, adj. (Despre surdomuți) Care a fost educat pentru a înțelege limbajul oral. —
V. demutiza.