deluleț(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) DELULÉȚ,delulețe, s. n. (Rar) Delușor. – Deal + suf. -uleț.
deluleț(Dicționaru limbii românești, 1939) deluléț n., pl. e. Delișor, deal mic.
deluleț(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) deluléț (rar) s. n., pl. deluléțe
deluleț(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) DELULÉȚ,delulețe, s. n. (Rar) Delușor. — Deal + suf. -uleț.