delitescență (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DELITESCÉNȚĂ, delitescențe, s. f. Dispariție subită a unei tumori sau a unei inflamații. – Din
fr. délitescence.delitescență (Dicționar de neologisme, 1986)DELITESCÉNȚĂ s.f. (
Med.)
1. Dezagregare a unui corp, a unui țesut etc. prin absorbție de apă.
2. Dispariție subită a unei tumori sau a unei inflamații.
3. Perioada de incubație a unui parazit. [< fr.
délitescence, cf. lat.
delitescere – a se ascunde].
delitescență (Marele dicționar de neologisme, 2000)DELITESCÉNȚĂ s. f. 1. dezagregare a unui corp, țesut etc. prin absorbție de apă. 2. dispariție subită a unei tumori, a unei inflamații. 3. perioada de incubație a unui parazit. (< fr.
délitescence)
delitescență (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)delitescénță s. f.,
g.-d. art. delitescénței; pl. delitescénțedelitescență (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DELITESCÉNȚĂ, delitescențe, s. f. Dispariție subită a unei tumori sau a unei inflamații. — Din
fr. délitescence.