delicvescent - explicat in DEX

delicvescent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DELICVESCÉNT, -Ă, delicvescenți, -te, adj. (Despre substanțe chimice) Care absoarbe vaporii de apă din atmosferă până la solubilizare. – Din fr. déliquescent, lat. deliquescens.

delicvescent (Dicționar de neologisme, 1986)
DELICVESCÉNT, -Ă adj. (Despre substanțe) Care intră în soluții prin absorbție de vapori de apă din atmosferă. [Cf. fr. déliquescent, lat. deliquescens].

delicvescent (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DELICVESCÉNT, -Ă adj. I. (despre substanțe solide) care absoarbe vaporii de apă din atmosferă, transformându-se în soluții apoase. 2. (fig.) decadent, corupt. (< fr. déliquescent, lat. deliquescens)

delicvescent (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
delicvescént adj. m., pl. delicvescénți; f. delicvescéntă, pl. delicvescénte

delicvescent (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DELICVESCÉNT, -Ă, delicvescenți, -te, adj. (Despre substanțe chimice) Care absoarbe vaporii de apă din atmosferă până la solubilizare. — Din fr. déliquescent, lat. deliquescens.