delicatesă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DELICATÉSĂ, delicatese, s. f. (Mai ales la
pl.) Aliment fin, ales (îndeosebi prăjituri și specialități culinare). – Din
germ. Delikatesse.delicatesă (Dicționar de neologisme, 1986)DELICATÉSĂ s.f. (
De obicei la pl.) Alimente fine (mai ales prăjituri, specialități de mâncare). [< germ.
Delikatesse].
delicatesă (Dicționar de argou al limbii române, 2007)delicatesă, delicatese s. f. (prst.) orice practică sexuală deviantă, costisitoare, greu de obținut de către clientul unei prostituate.
delicatesă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)delicatésă s. f.,
g.-d. art. delicatései; pl. delicatésedelicatesă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DELICATÉSĂ, delicatese, s. f. (Mai ales la
pl.) Aliment fin, ales (îndeosebi prăjituri și specialități culinare). — Din
germ. Delikatesse.