degroșa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEGROȘÁ, degroșéz, vb. I.
Tranz. A efectua operația de prelucrare prin așchiere a unei piese brute, spre a o aduce la dimensiunile apropiate de cele finale. – Din
fr. dégrossir (prin apropiere de
îngroșa).
degroșa (Dicționar de neologisme, 1986)DEGROȘÁ vb. I. tr. A așchia o piesă brută de metal pentru a o aduce la o dimensiune apropiată de cea definitivă. [Cf. fr.
dégrossir].
degroșa (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEGROȘÁ vb. tr. a prelucra prin așchiere o piesă brută de metal pentru a o aduce la o dimensiune apropiată de cea definitivă. (după fr.
dégrossir)
degroșa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)degroșá (a ~) (de-gro-) vb.,
ind. prez. 3
degroșeáză, 1
pl. degroșắm; conj. prez. 3
să degroșéze; ger. degroșấnddegroșa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEGROȘÁ, degroșéz, vb. I.
Tranz. A efectua operația de prelucrare prin așchiere a unei piese brute, spre a o aduce la dimensiunile apropiate de cele finale. — Din
fr. dégrossir (prin apropiere de
îngroșa).