degresa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEGRESÁ, degresez, vb. I.
Tranz. 1. A îndepărta petele de grăsime de pe suprafața unor obiecte (metalice) prin diverse procedee chimice.
2. A extrage grăsimea dintr-un aliment în scopuri dietetice sau tehnologice. – Din
fr. dégraisser.degresa (Dicționar de neologisme, 1986)DEGRESÁ vb. I. tr. A îndepărta petele de grăsime. ♦ A scoate grăsimea dintr-un aliment. [< fr.
dégraisser].
degresa (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEGRESÁ vb. tr. 1. a îndepărta petele de grăsime de pe suprafața unor obiecte. 2. a extrage grăsimea dintr-un aliment. (< fr.
dégraisser)
degresa (Dicționar de argou al limbii române, 2007)degresa, degresez v. r. a consuma băuturi alcoolice.
degresa (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)degresá (a ~) (de-gre-) vb.,
ind. prez. 3
degreseázădegresa (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEGRESÁ, degresez, vb. I.
Tranz. 1. A îndepărta petele de grăsime de pe suprafața unor obiecte (metalice) prin diverse procedee chimice.
2. A extrage grăsimea dintr-un aliment în scopuri dietetice sau tehnologice. — Din
fr. dégraisser.