degradator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEGRADATÓR, -OÁRE, degradatori, -oare, adj.,
s. n. 1. Adj. Degradant.
2. S. n. Hârtie neagră decupată astfel încât să permită obținerea unei imagini cu anumite contururi la copierea filmului. – Din
fr. dégradateur.degradator (Dicționar de neologisme, 1986)DEGRADATÓR, -OÁRE adj. Degradant. //
s.n. (
Fot.) Hârtie neagră decupată astfel încât să permită obținerea unei imagini cu anumite contururi la copierea filmului. [Cf. fr.
dégradateur].
degradator (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEGRADATÓR, -OÁRE I.
adj. degradant. II. s. n. (fot.) hârtie neagră decupată astfel încât să permită obținerea unei imagini cu anumite contururi la copierea filmului. (< fr.
dégradateur)
degradator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)degradatór1 (de-gra-) adj. m.,
pl. degradatóri; f. sg. și
pl. degradatoáredegradator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)degradatór2 (de-gra-) s. n.,
pl. degradatoáredegradator (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)degradator a. ce degradă.
degradator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEGRADATÓR, -OÁRE, degradatori, -oare, adj.,
s. n. 1. Adj. Degradant.
2. S. n. Hârtie neagră decupată astfel încât să permită obținerea unei imagini cu anumite contururi la copierea filmului. — Din
fr. dégradateur.