degetăruț - explicat in DEX

degetăruț (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEGETĂRÚȚ, degetăruți, s. m. Plantă erbacee din familia primulaceelor, cu flori albastre-violete, în formă de clopot, dispuse câte 1-8 în vârful tulpinii, care crește în regiunile muntoase (Soldanella montana). – Degetar + suf. -uț.

degetăruț (Dicționaru limbii românești, 1939)
degetărúț m. O plantă erbacee primulacee cu florĭ albastre (soldanélla [montána și alpíno]) numită și potiraș.

degetăruț (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
degetărúț (rar) s. m., pl. degetărúți

degetăruț (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEGETĂRÚȚ, degetăruți, s. m. Plantă erbacee din familia primulaceelor, cu flori albastre-violete, în formă de clopot, dispuse câte 1-8 în vârful tulpinii, care crește în regiunile muntoase (Soldanella montana). — Degetar + suf. -uț.