defrișa (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEFRIȘÁ, defrișez, vb. I.
Tranz. A înlătura (prin tăiere sau prin ardere) arborii și alte plante lemnoase spre a face un teren propriu pentru agricultură, pășunat, construcții etc. sau pentru a-l împăduri din nou; a despăduri. – Din
fr. défricher.