deformațiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEFORMAȚIÚNE s. f. v. deformație.deformațiune (Dicționar de neologisme, 1986)DEFORMAȚIÚNE s.f. v.
deformație.
deformațiune (Dicționaru limbii românești, 1939)*deformațiúne f. (lat.
deformátio, -ónis). Stricarea formeĭ, urîțire. – Și -
áție dar ob.
-are.deformațiune (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)deformați(un)e f. alterarea formei.
deformațiune (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEFORMAȚIÚNE s. f. v. deformație.