decurent - explicat in DEX

decurent (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DECURÉNT, -Ă, decurenți, -te, adj. (Despre frunze) Cu limbul continuat și pe tulpină. – Din fr. décurrent.

decurent (Dicționar de neologisme, 1986)
DECURÉNT, -Ă (Despre frunze) Cu limbul continuat și pe tulpină. [Cf. fr. décurrent, lat. decurrens].

decurent (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DECURÉNT, -Ă adj. (despre frunze) cu limbul prelungit și pe organul pe care e înserat (pețiol sau tulpină). (< fr. décurrent, lat. decurrens)

decurent (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
decurént adj. m., pl. decurénți; f. decuréntă, pl. decurénte

decurent (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DECURÉNT, -Ă, decurenți, -te, adj. (Despre frunze) Cu limbul continuat și pe tulpină. — Din fr. décurrent.