decupra (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DECUPRÁ, decuprez, vb. I.
Tranz. A înlătura stratul de cupru depus pe stereotipe. –
De(s)- + cupru.decupra (Dicționar de neologisme, 1986)DECUPRÁ vb. I. tr. (
Poligr.) A înlătura stratul de cupru depus pe stereotipe. [Et. incertă].
decupra (Marele dicționar de neologisme, 2000)DECUPRÁ vb. tr. (poligr.) a înlătura stratul de cupru depus de stereotipe. (< de
1- + cupra)
decupra (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)decuprá (a ~) (a înlătura cuprul)
(-cu-pra) vb.,
ind. prez. 3
decupreázădecupra (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DECUPRÁ, decuprez, vb. I.
Tranz. A înlătura stratul de cupru depus pe stereotipe. —
Pref. de- +
cupru.