decupat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DECUPÁT1 s. n. Decupare. –
V. decupa.decupat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DECUPÁT2, -Ă, decupați, -te, adj. Tăiat dintr-un tot, dintr-un întreg; din care s-a tăiat o parte. ◊
Pantofi decupați = pantofi care au călcâiul descoperit, fără ștaif. –
V. decupa. Cf. fr. découpé.decupat (Dicționar de neologisme, 1986)DECUPÁT s.n. Decupare. [<
decupa].
decupat (Dicționar de neologisme, 1986)DECUPÁT, -Ă adj. Tăiat dintr-un întreg; din care s-a tăiat o parte. ◊
Pantofi decupați = pantofi fără ștaif, numai cu o baretă. [Cf. fr.
découpé].
decupat (Marele dicționar de neologisme, 2000)DECUPÁT1 s. n. decupare. (< decupa)
decupat (Marele dicționar de neologisme, 2000)DECUPÁT2, -Ă adj. tăiat dintr-un întreg; din care s-a tăiat o parte. ♦ pantofi ~ți = pantofi fără ștaif, numai cu o baretă. (< fr.
découpé)
decupat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)decupát s. n.decupat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DECUPÁT1 s. n. Decupare. —
V. decupa.decupat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DECUPÁT2, -Ă, decupați, -te, adj. Tăiat dintr-un tot, dintr-un întreg; din care s-a tăiat o parte. ◊
Pantofi decupați = pantofi care au călcâiul descoperit, fără ștaif. —
V. decupa. Cf. fr. découpé.