decontractare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DECONTRACTÁRE, decontractări, s. f. Faptul de
a se decontracta. –
V. decontracta.decontractare (Dicționar de neologisme, 1986)DECONTRACTÁRE s.f. Acțiunea de a (se) decontracta; destindere, relaxare (a mușchilor); decontracturare, decontracție. [<
decontracta].
decontractare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DECONTRACTÁRE, decontractări, s. f. Faptul de
a se decontracta. —
V. decontracta.