deconspirare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DECONSPIRÁRE, deconspirări, s. f. Faptul de
a (se) deconspira. –
V. deconspira.deconspirare (Dicționar de neologisme, 1986)DECONSPIRÁRE s.f. Acțiunea de a (se) deconspira. [<
deconspira].
deconspirare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DECONSPIRÁRE, deconspirări, s. f. Faptul de
a (se) deconspira. —
V. deconspira.