deconectare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DECONECTÁRE, deconectări, s. f. Acțiunea de
a (se) deconecta și rezultatul ei. –
V. deconecta.deconectare (Dicționar de neologisme, 1986)DECONECTÁRE s.f. Acțiunea de a deconecta și rezultatul ei. [<
deconecta].
deconectare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)deconectáre s. f.,
g.-d. art. deconectắrii; pl. deconectắrideconectare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DECONECTÁRE, deconectări, s. f. Acțiunea de
a (se) deconecta și rezultatul ei. —
V. deconecta.