deconectant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DECONECTÁNT, -Ă, deconectanți, -te, adj. s. n. (Medicament) cu acțiune calmantă asupra sistemului nervos central. – Din
fr. déconnectant.deconectant (Dicționar de neologisme, 1986)DECONECTÁNT, -Ă adj., s.n. (Medicament) care are acțiune calmantă asupra sistemului nervos central; calmant, liniștitor; distractiv. [< fr.
déconnectant].
deconectant (Marele dicționar de neologisme, 2000)DECONECTÁNT, -Ă I.
adj., s. n. (medicament) care are acțiune calmantă asupra sistemului nervos central; calmant. II. adj. care relaxează, destinde; liniștitor; distractiv. (< fr.
déconnectant)
deconectant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)deconectánt1 adj. m.,
pl. deconectánți; f. deconectántă, pl. deconectántedeconectant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)deconectánt2 s. n.,
pl. deconectántedeconectant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DECONECTÁNT, -Ă, deconectanți, -te, adj.,
s. n. (Medicament) care are acțiune calmantă asupra sistemului nervos central. — Din
fr. déconnectant.