decofrare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DECOFRÁRE, decofrări, s. f. Acțiunea de
a decofra și rezultatul ei. –
V. decofra.decofrare (Dicționar de neologisme, 1986)DECOFRÁRE s.f. Acțiunea de a decofra; decofraj. [<
decofra].
decofrare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)decofráre (-co-fra-) s. f.,
g.-d. art. decofrắrii; pl. decofrắridecofrare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DECOFRÁRE, decofrări, s. f. Acțiunea de
a decofra și rezultatul ei. —
V. decofra.