decofraj(Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998) DECOFRÁJ,decofraje, s. n. Decofrare. – Din fr. décoffrage.
decofraj(Dicționar de neologisme, 1986) DECOFRÁJs.n. Decofrare. [< fr. décoffrage].
decofraj(Marele dicționar de neologisme, 2000) DECOFRÁJs. n. decofrare. (< fr. décoffrage)
decofraj(Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009) DECOFRÁJ,decofraje, s. n. Decofrare. — Din fr. décoffrage.