decodor (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)*decodór s. n.,
pl. decodoáredecodor (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DECODÓR, decodoare, s. n. Circuit sau dispozitiv care efectuează decodarea. – Din
fr. décodeur, engl. decoder.