decodaj (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DECODÁJ, decodaje, s. n. Transformare a semnalelor de telecomunicație, inversă codajului, prin care se urmărește reproducerea semnalelor inițiale; decodare. – Din
fr. décodage.decodaj (Dicționar de neologisme, 1986)DECODÁJ s.n. Decodare. [< fr.
décodage].
decodaj (Marele dicționar de neologisme, 2000)DECODÁJ s. n. decodare. (< fr.
décodage)
decodaj (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)decodáj s. n.,
pl. decodájedecodaj (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DECODÁJ, decodaje, s. n. Transformare a semnalelor de telecomunicație, inversă codajului, prin care se urmărește reproducerea semnalelor inițiale; decodare. — Din
fr. décodage.