decoct - explicat in DEX

decoct (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DECÓCT, decocturi, s. n. Soluție apoasă obținută prin fierberea anumitor plante alimentare sau medicinale, în vederea extragerii principiilor active din acestea. [Var.: (reg.) dicóct s. n.] – Din germ. Dekokt, lat. decoctum.

decoct (Dicționar de neologisme, 1986)
DECÓCT s.n. Preparat lichid obținut prin fierberea unor plante în apă; decocție. [< germ. Dekokt, lat. decoctum].

decoct (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DECÓCT s. n. preparat lichid obținut prin decocție. (< germ. Dekokt, lat. decoctum)

decoct (Dicționaru limbii românești, 1939)
*decóct n., pl. urĭ (lat. decoctum, d. dé-coquo, -cóquere, a ferbe. V. coc). Fertură (de ex. cafeaŭa), băutură medicinală, leac fert.

decoct (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
decóct s. n., pl. decócturi

decoct (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DECÓCT, decocturi, s. n. Soluție apoasă obținută prin fierberea anumitor plante alimentare sau medicinale, în vederea extragerii principiilor active din acestea. [Var.: (reg.) dicóct s. n.] — Din germ. Dekokt, lat. decoctum.