decilitru (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DECILÍTRU, decilitri, s. m. Unitate subdivizionară de
măsură pentru volum, egală cu a zecea parte dintr-un litru. – Din
fr. décilitre.decilitru (Dicționar de neologisme, 1986)DECILÍTRU s.m. Unitate subdivizionară de măsură pentru capacități, reprezentând a zecea parte dintr-un litru. [Cf. fr.
décilitre].
decilitru (Marele dicționar de neologisme, 2000)DECILÍTRU s. m. unitate subdivizionară de măsură pentru volum, a zecea parte dintr-un litru. (< fr.
déclitre)
decilitru (Dicționaru limbii românești, 1939)*decilítru m. și n., pl.
e (
déci- și
litru). A zecea parte dintr’un litru. S.n., pl.
e. Vas care cuprinde această cantitate.
decilitru (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)decilítru (-li-tru) s. m.,
art. decilítrul; pl. decilítri, art. decilítrii; simb. dldecilitru (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)decilitru m. o zecime dintr’un litru.
decilitru (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DECILÍTRU, decilitri, s. m. Unitate subdivizionară de măsură pentru volum, egală cu a zecea parte dintr-un litru. — Din
fr. décilitre.