decide (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DECÍDE, decíd, vb. III.
1. Intranz. și
refl. A lua o hotărâre; a alege (între mai multe alternative), a se fixa (între mai multe posibilități). ♦
Tranz. A hotărî, a soluționa în mod definitiv.
2. Tranz. A determina, a convinge, a îndupleca pe cineva să facă ceva. – Din
fr. décider, lat. decidere.decide (Dicționar de neologisme, 1986)DECÍDE vb. III. 1. intr., refl. A lua o hotărâre; a soluționa.
2. tr. A determina, a hotărî, a convinge (pe cineva la ceva). [P.i.
decíd. / < lat.
decidere, fr.
décider].
decide (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)decíde (-d, -ís), vb. – A hotărî.
Fr. décider. –
Der. decis, adj.;
indecis (
var. nedecis),
adj.;
decizi(un)e, s. f., din
fr. décision; indeciziune, s. f.;
decisiv, adj.;
decizoriu, adj., din
fr. décisoire.decide (Marele dicționar de neologisme, 2000)DECÍDE vb. I. tr., refl. a lua o hotărâre (alegând între mai multe posibilități). II. tr. 1. a hotărî, a dispune, a da o decizie. 2. a determina, a convinge pe cineva să facă ceva. (< fr.
décider, lat.
decidere)
decide (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)decíde (a ~) vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. decíd, 1
pl. decídem; conj. prez. 3
să decídă; ger. decizấnd; part. decísdecide (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)decide v.
1. a hotărî, a rosti o judecată definitivă asupra unui lucru îndoielnic sau contestat:
a decide o chestiune; 2. a determina;
asta m’a decis să plec; 3. a lua o deciziune:
decide-te.decide (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DECÍDE, decid, vb. III.
1. Intranz. și
refl. A lua o hotărâre; a alege (între mai multe posibilități), a se fixa (în urma unei decizii). ♦
Tranz. A hotărî, a soluționa în mod definitiv.
2. Tranz. A determina, a convinge, a îndupleca pe cineva să facă ceva. — Din
fr. décider, lat. decidere.