decelare - explicat in DEX

decelare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DECELÁRE, decelări, s. f. Acțiunea de a decela și rezultatul ei. – V. decela.

decelare (Dicționar de neologisme, 1986)
DECELÁRE s.f. (Liv.) Acțiunea de a decela. [< decela].

decelare (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
DECELÁRE (după fr. décèlement) s. f. 1. (Livr.) Descoperirea a ceea ce este ascuns; punere în evidență. 2. Proces prin care se pune în evidență prezența unei specii chimice, în proba supusă analizei, sau a unui fenomen foarte puțin intens; detecție.

decelare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
deceláre s. f., g.-d. art. decelắrii; pl. decelắri

decelare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DECELÁRE, decelări, s. f. Acțiunea de a decela și rezultatul ei. — V. decela.