decar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DECÁR1, decari, s. m. Unitate de măsură pentru suprafețe de pământ, egală cu zece ari. –
Deca- +
ar.decar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DECÁR2, decari, s. m. Carte de joc marcată de cifra zece. – Din
ngr. dekári.decar (Dicționarul etimologic român, 1958-1966)decár (decári), s. m. – Carte de zece puncte, la jocul de cărți.
Ngr. δεϰάρι (Graur,
BL, V, 60; Gáldi 168).
decar (Dicționar de argou al limbii române, 2007)decar, decari s. m. 1. (
șc.) nota zece.
2. (
cart.) carte de zece puncte.
3. (
sport.) jucător care poartă numărul 10 pe tricou.
decar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)!decár s. m.,
pl. decáridecar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DECÁR1, decari, s. m. Unitate de măsură pentru terenuri, egală cu zece ari. —
Deca- +
suf. -ar.decar (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DECÁR2, decari, s. m. Carte de joc marcată cu numărul zece. — Din
ngr. dekári.