decapitare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DECAPITÁRE, decapitări, s. f. Acțiunea de
a decapita și rezultatul ei; decapitație. –
V. decapita.decapitare (Dicționar de neologisme, 1986)DECAPITÁRE s.f. Acțiunea de a decapita și rezultatul ei; decapitație. [<
decapita].
decapitare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)decapitáre (acțiunea de a decapita)
s. f.,
g.-d. art. decapitắrii; pl. decapitắridecapitare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DECAPITÁRE, decapitări, s. f. Acțiunea de
a decapita și rezultatul ei; decapitație. —
V. decapita.