decalcifia (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DECALCIFIÁ, decalcifiez, vb. I.
Refl. și
tranz. A pierde sau a face ca organismul să piardă calciul din țesutul osos sau din dinți. ♦ (Despre țesuturi) A-și pierde o cantitate de săruri de calciu. [
Pr.:
-fi-a-. –
Var.:
decalcificá, vb. I.] – Din
fr. décalcifier.decalcifia (Dicționar de neologisme, 1986)DECALCIFIÁ vb. I. tr. A face ca organismul să-și piardă sau să-și micșoreze cantitatea de săruri de calciu. ♦
refl. (
Despre țesuturi) A-și pierde o cantitate de săruri de calciu; decalcifica. [Pron.
-fi-a, p.i. 3,6
-iază, ger.
-iind. [< fr.
décalcifier].
decalcifia (Marele dicționar de neologisme, 2000)DECALCIFIÁ vb. I. tr. a face ca organismul să-și piardă sau să-și micșoreze cantitatea de calciu. II. refl. (despre țesutul osos) a-și pierde o anumită cantitate de calciu; a se decalcifica. (< fr.
décalcifier)
decalcifia (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)decalcifiá (a ~) (-fi-a) vb.,
ind. prez. 3
decalcifiáză, 1
pl. decalcifiém (-fi-em); conj. prez. 3
să decalcifiéze; ger. decalcifiínd (-fi-ind)decalcifia (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DECALCIFIÁ, decalcifiez, vb. I.
Refl. și
tranz. A pierde sau a face ca organismul să piardă calciul din țesutul osos sau din dinți. ♦
Refl. (Despre țesuturi) A-și pierde o cantitate de săruri de calciu. [
Pr.:
-fi-a. —
Var.:
decalcificá vb. I] — Din
fr. décalcifier.