debușeu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEBUȘÉU, debușeuri, s. n. 1. Piață pe care producătorii își pot desface produsele ușor și în mari cantități.
2. (În sintagma)
Debușeul podului = debitul maxim de apă care poate curge pe sub un pod, astfel încât, de la nivelul apei până la partea de jos a podului, să rămână un anumit spațiu liber de siguranță. [
Pl. și:
debușee] – Din
fr. débouché.