deburbare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEBURBÁRE, deburbări, s. f. Operație de limpezire a mustului de struguri și de separare a lui de resturile solide; deburbaj. –
Cf. fr. débourber.deburbare (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEBURBÁRE s. f. 1. operație de limpezire a mustului înainte de fermentație. 2. spălarea unui minereu. (< deburba)
deburbare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)deburbáre (deburbaj)
s. f.,
g.-d. art. deburbắrii; pl. deburbắrideburbare (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)DEBURBÁRE (după
fr. débourbage)
s. f. Operație de limpezire a mustului de struguri și de separare a lui de resturile solide rezultate în urma zdrobirii ciorchinilor, efectuată înainte de fermentare.
deburbare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEBURBÁRE, deburbări, s. f. Operația de limpezire a mustului de struguri și de separare a lui de resturile solide; deburbaj. —
Cf. fr. débourber.deburbare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2012)DEBURBÁRE, deburbări, s. f. Operația de limpezire a mustului de struguri și de separare a lui de resturile solide; deburbaj (
1). –
Cf. fr. débourber.