debordant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DEBORDÁNT, -Ă, debordanți, -te, adj. (Adesea
fig.) Care se revarsă. – Din
fr. débordant.debordant (Dicționar de neologisme, 1986)DEBORDÁNT, -Ă adj. Care se revarsă. ♦ (
Fig.) Exuberant. [Cf. fr.
débordant].
debordant (Marele dicționar de neologisme, 2000)DEBORDÁNT, -Ă adj. 1. care se revarsă. 2. (fig.) exuberant. (< fr.
débordant)
debordant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)debordánt adj. m.,
pl. debordánți; f. debordántă, pl. debordántedebordant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DEBORDÁNT, -Ă, debordanți, -te, adj. (Adesea
fig.) Care se revarsă. — Din
fr. débordant.