debonar (Dicționar de neologisme, 1986)
DEBONÁR, -Ă adj. (Franțuzism) Blajin, indulgent, foarte slab. [< fr. débonnaire].
debonar (Marele dicționar de neologisme, 2000)
DEBONÁR, -Ă adj. blajin, indulgent, foarte slab; incapabil de fapte rele. (< fr. débonnaire)