deșucheat - explicat in DEX

deșucheat (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DEȘUCHEÁT, -Ă, deșucheați, -te, adj. (Pop. și fam.; despre oameni, despre sentimentele și acțiunile lor; adesea substantivat) 1. Nebun, smintit. 2. Dezmățat, destrăbălat, imoral. – Des¹- + șucheat (reg. „smintit” < magh.).

deșucheat (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
deșucheát (pop.) adj. m., pl. deșucheáți; f. deșucheátă, pl. deșucheáte

deșucheat (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DEȘUCHEÁT, -Ă, deșucheați, -te, adj. (Pop.; despre oameni, despre sentimentele și acțiunile lor; adesea substantivat) 1. Nebun, smintit. 2. Dezmățat, destrăbălat, imoral. — Pref. de- + șucheat.