dascăl (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DÁSCĂL, dascăli, s. m. 1. (
Înv.) Învățător (la țară);
p. ext. profesor. ♦ (Rar) Om de știință; învățat, savant.
2. Fig. Inițiator sau propagator al unei doctrine; îndrumător într-un anumit domeniu.
3. Cântăreț de biserică, diac, psalt, cantor. – Din
bg.,
scr. daskal. Cf. ngr. didáskalos.