daraveră (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DARAVÉRĂ, daraveri, s. f. 1. Pățanie; încurcătură; bucluc, belea.
2. Treburi, interese; afaceri (comerciale), negustorie. [
Var.:
daravélă s. f.] –
Dare + avere (după
it. dare et avere).