dantolog (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DANTOLÓG, -Ă, dantologi, -ge, s. m. și
f. Specialist în dantologie. – Din
it. dantologo.dantolog (Dicționar de neologisme, 1986)DANTOLÓG, -Ă s.m. și f. Cercetător specialist în dantologie. [Cf. it.
dantologo].
dantolog (Marele dicționar de neologisme, 2000)DANTOLÓG, -Ă s. m. f. cercetător în dantologie. (< it.
dantologo)
dantolog (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DANTOLÓG, -Ă, dantologi, -ge, s. m. și
f. Specialist în dantologie. — Din
it. dantologo.